Trail
18 Mei 2019 Ajorné da les 14:23

Na cuestion dl drë balanz

L turism porta bensté a duta la populazion dla provinzia - diretamënter o ndiretamënter. Y propi chësc aspet à purtà a vel descuscion n ucajion dla reunion anuela dla Union provinziela dla urganisazions turistiches - LTS.

L turism ie l ram plu sterch dl'economia dl Südtirol y porta for inò resultac de marueia: 33 milions de sëuranuetes iel unì cumpedà tl 2018 - tantes sciche mo mei y bën 900.000 deplù che l ann dant. 

La dumanda possun perchël zënzauter mëter sun mëisa: ne fossl pa nia drët, che d'autri ciamps dl'economia, coche ndustria y i paures, judëssa pea a finanzië l turism te nosta provinzia?
I respunsabli dl turism dij, che damandé finanziamënc a paures o ala ndustria ie pertendù de massa, ma n possa zënzauter crì n dialogh per giaté de bon cumpromisc.
De NO dij l LTS nce ai cuntribuc da pert dl turism a paures.

La ujes critiches vën for deplù

Sce l turism porta posc' de lëur y bensté da una na pert, crësc nce l numer de chëi che vëij l svilup cun n uedl critich: iust la zifres for plu autes canche n rejona de turism dà da pensé: tan inant possa pa o dëssa pa l turism mo ji?

Pericul da dedora

Te Gherdëina vëijun l pericul nce unian da dedora, ulache l vën dat cuntribuc per fé su strutures turistiches, che porta plu jënt da dedora tla valeda y che vën a se nuzé dla nfrastrutures prejëntes. La cunseguenza: trafich y purtoies plëines.

N balanz zite

L balanz danter l svilup dl turism y l stravardé dla ressores che fej unì adalerch tan de jënt ie zite.
Ulache l ie surëdl, iel nce dumbria - Mé cun strategies tleres saran te n daunì boni de pité n turism de cualità, che ne vede nia a smendrì la cualità de vita dla populazion dl post.
 

Al podess ince te interessé…

De autri video Turism