"Benunì tla Euregio" nce sun jëuf de Ciaulonch
Nce tl raion dla Dolomites iel unì metù su deplù tofles sun i cunfins dla Euregio. Una de chëstes ie unida descurida n prejënza dl'autoriteies dl raion.
La tofla ie te trëi rujenedes: ladin, tudësch y talian. "Penseda iela dantaldut sciche sëni de benunì" iel unì dit dala autoriteies n ucajion dla descurida.
L'Euregio - n raion cun spirt europeich
L'Euregio Tirol-Südtirol-Trentin dëssa nscì giapé for plu forma sciche raion cun gran spirt de cunlaurazion europeica, che aprijea y tol ite nce la cultura ladina. Chëla sun Ciaulonch ie una dla set tofles metudes su te Südtirol.
Autoriteies nce da dlà di cunfins dl'Euregio
Prejënt sun Ciaulonch fova nce l ambolt de Fodom Leandro Grones, n reprejentanza nce di autri chemuns de Sëuramont y che à n reprejentant ufiziel sciche mëmber consultif tl'Euregio per renfurzé l liam culturel y linguistich cun l vedl Tirol.
N sëni europeich - nia mé simbolich
Per l assessëur ladin Daniel Alfreider ie la tofles dantaldut nce n sëni dl spirt de cunlaurazion sëura i cunfins politics ora.
La dezijion de mëter su la tofles ie unida tëuta dala grupa europeica de cooperazion teritoriela GECT bele de mei de chëst'ann cun l fin de ti dé plu vijibeltà al'Euregio.
De ndut vëniel metù su 67 tofles: 41 tl Tirol, 7 te Südtirol y 19 tl Trentin.
L'Euregio - n raion cun spirt europeich
L'Euregio Tirol-Südtirol-Trentin dëssa nscì giapé for plu forma sciche raion cun gran spirt de cunlaurazion europeica, che aprijea y tol ite nce la cultura ladina. Chëla sun Ciaulonch ie una dla set tofles metudes su te Südtirol.
Autoriteies nce da dlà di cunfins dl'Euregio
Prejënt sun Ciaulonch fova nce l ambolt de Fodom Leandro Grones, n reprejentanza nce di autri chemuns de Sëuramont y che à n reprejentant ufiziel sciche mëmber consultif tl'Euregio per renfurzé l liam culturel y linguistich cun l vedl Tirol.
N sëni europeich - nia mé simbolich
Per l assessëur ladin Daniel Alfreider ie la tofles dantaldut nce n sëni dl spirt de cunlaurazion sëura i cunfins politics ora.
La dezijion de mëter su la tofles ie unida tëuta dala grupa europeica de cooperazion teritoriela GECT bele de mei de chëst'ann cun l fin de ti dé plu vijibeltà al'Euregio.
De ndut vëniel metù su 67 tofles: 41 tl Tirol, 7 te Südtirol y 19 tl Trentin.