Trail
30 Setember 2022 Ajorné da les 14:51
Politica y Istituzions

​Santa Crestina ufizialmënter per i campiunac dl mond de schi

L Cunsëi de chemun à dat pro 71mile euro per judé a paië la candidatura dl cumité de Gherdëina per l 2029.
de A. St.

Cun l cuntribut finanziel à l Chemun de Santa Crestina l prim iede fat na delibra ufiziela che sustën la candidatura per i campiunac dl mond de schi.
Tla senteda dl Cunsëi n juebia sëira (15 de setëmber) iel unì damandà na votazion sucrëta, ma l resultat ne scuend plu nia: 13 cunselieres ie a una y una zedula sëula ie resteda blancia. La delibra data pro vëija dant de paië tëmp de trëi ani, de ndut 71mile euro.

La candidatura nstëssa per l 2029 vën de ndut a custé passa na milion y 300mile euro.
Tla descuscion iel unì dit che pensan ala proscima generazions ne ie n tel gran event nia giustificà. N se aspieta nce n aumënt de jënt y dl trafich.
L argumënt per la candidatura che à abù truep pëis, ie che cun campiunac dl mond se aspieten finanziamënc per nfrastrutures. Tl report de Trail fej l ambolt Christoph Senoner riferimënt al’esperienza fata tl 1970.
Te n 10 dis uniral tl chemun de Urtijëi tratà la cuestion dl finanziamënt dla candidatura.
 

Ciarestia de cuatieres y chëuta GIS/IMI

Aldò dla Provinzia ie Santa Crestina danter i 21 chemuns cun ciarestia de cuatieres per la jënt da tlo.
Perchël dëssa la chëuta sun i cuatieres uec unida auzeda da 1,26 permile a amanca 2,5. N aumënt dl dopl. Tla Provinzia iel unì udù dant che la chëuta posse unì auzeda al plu nchin a 3,5 permile.
L Cunsëi de Santa Crestina nuzea la puscibltà de tëuta de posizion y se damanda de pudëi fé n regulamënt de cheumun per defënder chëla situazions che ne pudëssa nia se la cavé. Danterauter nce acioche vel un ne vënie nia sfurzà a vënder l segondo cuatier.
 

Stazion dala curieres tl zënter Iman

Tl zënter Iman ulëssen fé na stazion per la curieres de linea che furnea a livel de valeda y nce  per chëles che furnea tl luech. Tla senteda de cunsëi iel unì prejentà n studi de fatibltà che vëija dant chësta stazion danter la gran cripl y l palch dla manifestazions.

L ie la luegia plu zentrela ulache l se lascia fe na tel stazion.

„Per pudëi fé la stazion te na posizion tan zentrela ons messé la udëi dant sota tiera. L linëus ruva permez tres vel pertes daviertes y de majera scipes.“

spiega l n njenier proietant Ivan Stuflesser tl report de Trail.

Leprò ulëssen nce fe n garage cun 77 lueges y vel magasin per i lauranc de chemun. Chësc stude vëija dant de plu variantes. L custimënt de chëla varianta cun dut leprò, ie ntant unida sciazà de 13 milion y mesa plu iva.


					

Al podess ince te interessé…


					
						

De autri video Politica y Istituzions